Ca se taie padurile o stim cu totii. Pentru a afla insa cat lemn se taie legal, cat se taie ilegal, cum se stabileste limita de taiere si cam cat timp va mai avea Romania paduri, am aflat de la Catalin Diaconescu, secretar de stat in cadrul Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura din Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice.

ecologic: Ce cantitati de masa lemnoasa se taie anual in Romania si cat timp credeti ca va mai avea Romania paduri?

Catalin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura din Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice: La nivel national, volumul care poate fi exploatat anual (posibilitatea), calculat pe baza prevederilor amenajametelor silvice, este de 23 milioane metri cubi. Din acesta, se exploateaza in fiecare an circa 19 milioane de mc, din care aproximatix 9,5 milioane mc provin din paduri proprietate publica a statului, 3 milioane mc din paduri proprietate publica a unitatilor administrativ teritoriale, 5,8 milioane mc din paduri proprietate privata si 0,7 milioane mc din vegetatia forestiera situata pe terenuri aflate in afara fondului forestier.

Volumele care se pot exploata anual se calculeaza in conformitate cu "Normele tehnice pentru silvicultura". Acestea sunt bazate pe principiul continuitatii, prin care se asigura o gestionare permanenta si durabila a padurilor, astfel incat acestea sa poata oferi societatii, continuu, atat produse lemnoase (recolte egale si anuale), cat si servicii sociale. Atunci cand se stabileste cantitatea de lemn care urmeaza a fi exploatata, se ia in calcul o continuitate a recoltelor pe o perioada de minimum 60 de ani, iar la fiecare 10 ani, in functie de volumele recoltate, se recalculeaza cantitatea care poate fi exploatata aplicand acelasi principiu al continuitatii.

Daca se exploateaza in limita posibilitatii, Romania are asigurata in viitor, pe cel putin 100 de ani, o recolta anuala de 20 milioane mc.

ecologic: Taierile ilegale par a fi principala cauza a defrisarilor. Cat se taie ilegal? Si cat se amendeaza, domnule secretar de stat?

Catalin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura din MMSC: Fenomenul taierilor ilegale este prezent si in Romania, fiind intens dezbatut de societatea civila si mass-media. In anul 2013, controalele efectuate de catre institutiile abilitate ale statului (inspectoratele de regim silvic) au depistat un volum de 1 milion mc lemn taiat ilegal. Precizam ca acest volum, constatat in anul 2013, provine si din taieri ilegale efectuate si in anii anteriori (2010-2012), care insa au fost constatate abia in anul 2013.

In acest an au continuat actiunile conduse pe linia respectarii regimului silvic, pana la finele lunii iulie inregistrandu-se un numar de 7961 controale, prin care au fost constatate un numar de 380 de infractiuni. In aceste actiuni de control a fost depistati 57 mii mc de lemn taiat ilegal si au fost aplicate un numar de 2289 de contraventii, in valoare totala de 7,8 milioane lei.

ecologic: Ce masuri ia departamentul din care faceti parte pentru diminuarea taierilor ilegale?

Catalin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura din MMSC: Pentru diminuarea taierilor ilegale, Guvernul - prin Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura - a propus o serie de proiecte de acte normative care sa conduca la stoparea acestor taieri. Amintim aici Proiectul de modificare a Codului Silvic  si Proiectul de modificare si completare a Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, in acest moment aflate in Parlament. De asemenea, s-a modificat si Regulamentul privind forma si modul de utilizare a dis- pozitivelor speciale de marcat.

Un rol important in prevenirea si depistarea taierilor ilegale il va avea Hotararea de Guvern  nr. 470/2014  pentru aprobarea Normelor referitoare la circulatia si comercializarea materialelor lemnoase si la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund si a unor masuri de aplicare a Regulamentului UE nr. 995/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 octombrie 2010. Prin aceasta Hotarare de Guvern se stabilesc obligatiile ce revin operatorilor care introduc pe piata lemn si produse din lemn. Acest act normativ va impune un cod unic pentru orice transport de material lemnos, putandu-se astfel depista in timp real daca lemnul aflat in circulatie pe drumurile forestiere sau publice, avand drept destinatie instalatiile de debitat, provine din exploatari legale. Este un proiect la care s-a muncit mult, care la inceput a provocat si controverse, dar care, pe masura ce a fost implementat, se dovedeste a fi eficient.

Avand in vedere ca in ultimii ani furturile de lemn au fost depistate dupa efectuarea taierilor ilegale, toate aceste masuri au un caracter preventiv, in sensul de a preveni furturile de lemn si de a da posibilitatea de a se interveni imediat atunci cand exploatarea se face cu incalcarea prevederilor legale.

ecologic: Ce suprafata de padure se planteaza anual?

Catalin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura din MMSC: Regenerarea suprafetelor de fond forestier si din afara fondului forestier este in mod permanent in vederea Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura. La nivelul Romaniei se regenereaza anual peste 25 mii ha, din care 10 mii ha plantatii noi si 15 mii ha regenerari naturale.

Pentru anul 2014 ne-am propus regenerarea a 30 mii ha din fondul forestier si din afara fondului forestier, pana la aceasta data fiind regenerate 23 mii ha. Peste 7 mii ha urmeaza sa fie regenerate in aceasta toamna. In aceasta suprafata pe care o regeneram anul acesta se regasesc peste 800 de ha de terenuri degradate care vor fi impadurite pana la finele anului.

De asemenea, in aceasta perioada se lucreaza la intocmirea documentatiilor tehnico-economice pentru realizarea a peste 1000 ha perdele forestiere care sa poata fi plantate incepand cu anul 2015.

ecologic: Exista posibilitatea accesarii de fonduri europene pentru intretinerea sau mentinerea padurilor?

Catalin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura din MMSC: Un subiect dezbatut de catre silvicultori si de catre proprietarii de paduri a fost cel al finantarilor europene pentru perioada urmatoare. Ca urmare a discutiilor purtate la nivel de ministri intre Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura si Ministerului Agriculturii si Dezvoltari Rurale, precum si a detaliilor tehnice stabilite in grupul de lucru, s-a reusit ca in Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 sa fie introdusa o masura de silvo-mediu, prin care proprietarii de paduri vor primi un sprijin financiar, drept compensatie pentru serviciile de mediu.

In acest sens, platile de silvo-mediu vor fi acordate detinatorilor de terenuri forestiere din fondul forestier national care isi asuma in mod voluntar angajamente de silvo-mediu care depasesc cerintele obligatorii prevazute in legislatia nationala pentru domeniul silvic.

Valoarea sprijinului pentru proprietarii de paduri care asigura o asa numita zona de liniste va fi de aproximativ 25 euro/an/ha. De asemenea, in cazul proprietarilor care impun ca recoltarea lemnului din rarituri sa se realizeze prin intermediul atelajelor, pentru suprafetele in care exploatarea se face in acest mod, compensatiile vor fi de aproximativ 100 euro/ha.

Taierea padurilor, legala sau ilegala, are efecte directe asupra faunei, asupra animalelor si a pasarilor care traiesc in acest habitat. Cum pot fi ele protejate de nevoia "asigurarii recoltelor anuale de lemn"?

Catalin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura din MMSC: Padurea romaneasca nu inseamna numai lemn; padurea este un ecosistem complex, dintre ale carei caracteristici biodiversitatea este una importanta.

Romania este semnatara a mai multor conventii internationale care privesc protectia speciilor si habitatelor. La nivel european Romania se supune dispozitiilor a doua directive: Directiva Pasari si Directiva Habitate. Administrarea si gestionarea faunei cinegetice este reglementata prin Legea vanatorii si protectiei fondului cinegetic asigurandu-se ocrotirea faunei salbatice, mentinerea echilibrului ecologic si ameliorarea calitatii populatiilor indigene de fauna salbatica de interes cinegetic.

Astazi efectivele de vanat din Romania se afla intr-o stare favorabila de conservare, mentinandu-se in apropierea efectivelor optime pe care habitatele le pot suporta in mod natural. Spre exemplu, in urma evaluarilor efectuate la nivel national avem 6 mii exemplare de urs, 33 mii exemplare de cerb comun, 5 mii exemplare de capra neagra, 170 mii exemplare de caprior, 2,5 mii exemplare de lup, 7,5 mii de cocosi de munte.

La nivelul intregii tari, peste 50% din suprafata impadurita se afla in arii protejate, incluzand aici si Siturile Natura 2000. De asemenea, in acest moment ne aflam in plin proces de desemnare a u-nor suprafete de paduri cu fag din Romania ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO. Astfel, pana la finele acestui an, in colaborare cu Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, asociatiile WWF - Programul Dunare-Carpati si Greenpeace CEE Romania, in jur de 20 mii ha de paduri de fag din Carpatii Romaniei vor fi nominalizate pentru includerea in Patrimoniul Mondial UNESCO.

Sursa: Ecologic